Relatarea nașterii lui Isus în Evanghelia după Luca

din perspectivă comparată

Primele două capitole din Evanghelia după Luca conțin două relatări cu privire la nașterea lui Iisus și a lui Ioan Botezătorul, înainte mergătorul său. Luca are cu siguranță un punct comun binedefinit în relație cu Evanghelia după Matei prin faptul că își începe narațiunea cu nașterea lui Iisus. Altfel decât la Marcu, care își începe Evanghelia cu Iisus deja la vârsta maturității.

Există unele asemănări generale și de bază între narațiunile despre nașterea lui Iisus la Matei și Luca. În ambele, de exemplu, Iisus se naște în Betleem, dintr-o fecioară numită Maria, care este logodită cu un bărbat pe nume Iosif. Dar, pentru majoritatea celor care citesc cu atenție aceste două relatări, ceea ce este mult mai izbitoare este diferența dintre detaliile acestor povestiri. Într-adevăr nicio relatare specifică narațiunii lui Luca nu apare în Matei, la fel cum niciuna dintre cele ale lui Matei în Luca. Ajunge doar să deschideți Biblia și să începeți să faceți o listă cu tot ceea ce se întâmplă în Luca și o altă listă pentru tot ceea ce se petrece în Matei și ca mai apoi să le comparați între ele. Într-una din ele veți descoperi păstorii, în cealălaltă magii; unul descrie călătoria spre Betleem, celălalt fuga în Egipt; unul înregistrează cuvintele îngerului adresate Mariei, celălalt cuvintele îngerului adresate lui Iosif; și așa mai departe. Acestea sunt două narațiuni diferite și discrete; povestea tradițională de Crăciun este o contopire a celor relatate de Luca și Matei.
Dintr-o perspectivă comparativă, probabil că cea mai importantă parte a relatărilor despre nașterea lui Iisus nu este pur și simplu că diferă de la un Evanghelist la celălalt, ci mai ales că descriu evenimentele în așa fel încât acestea sunt foarte greu de conciliat. Poate că aici este momentul potrivit în care să ne oprim o clipă pentru a înțelege utilitatea metodei de analiză comparată.

Un exemplu al metodei comparative: orașul natal al lui Iosif și al Mariei

Una dintre diferențele edificatoare are de-a face cu problema orașului natal al celor doi protagoniști. Cei mai mulți oameni presupun pur și simplu că cei doi au trăit în Nazaret, având în vedere cele relatate în Evanghelia lui Luca, în care cei doi părăsesc orașul pentru a se înregistra pentru recensământul din Betleem. Ajunși acolo, Maria dă naștere lui Iisus (2, 1-7) și se întoarce o lună mai târziu acasă (2, 39, în urma legii precizate în Levitic 12). Înainte de a examina această relatare în detaliu, trebuie să ne amintim ceea ce spune Matei despre același eveniment. Matei nu ne oferă niciun indiciu a faptului că Iosif și Maria ar fi făcut o călătorie din Galileea cu scopul de a se înregistra pentru un recensământ. Dimpotrivă, Matei sugerează că Iosif și Maria erau de loc din Betleem. Acest lucru este sugerat, în primul rând, prin povestea magilor (pe care o găsim doar la Matei!), care ajung să se închine lui Isus după o lungă călătorie urmărind steaua care a apărut pe cer pentru a indica nașterea acestuia. Aceștia l-au găsit pe Iisus în Betleem într-o „casă” (și nu un grajd sau peșteră! cf. Matei 2,11). Oare de ce într-o casă? Matei nu ne oferă niciun alt motiv să credem că Iisus și familia lui nu ar fi locuit, în mod normal, într-o casă.
Să luăm acum în considerare ceea ce face Irod în Evanghelia după Matei când află de la magi momentul în care au văzut pentru prima dată steaua: pe baza acestor informații, acesta trimite trupele sale să ucidă fiecare băiat în Betleem, de la doi ani în jos (cf. 2,16). Cu alte cuvinte, „măcelul copiilor nevinovați” nu a avut loc imediat după nașterea lui Iisus, ci câteva luni sau chiar un an și ceva mai târziu. În caz contrar, Irod ar fi omorât cu siguranță doar pruncii noi născuți. Potrivit lui Matei, Iosif și Maria se aflau încă în Betleem, iar asta pentru că pur și simplu chiar trăiau acolo.
Poate că cel mai important amănunt dintre toate este acela în care Iosif, după ce au fugit în Egipt pentru a scăpa de furia lui Irod, primește în vis niște instrucțiuni după care să se poată întoarce acasă. Însă unde are el de gând să se întoarcă? Răspunsul este destul de clar: el inteționează să revină la locul de unde au venit, orașul Betleem. Însă, în momentul în care află că Arhelau este conducătorul Iudeii, un rege și mai crud decât tatăl său Irod, își dau seamă că ei nu se pot întoarce acolo. Acesta este motivul pentru care Iosif decide să se mute cu familia sa în Galileea, în orașul Nazaret (cf. 2, 22-23). Astfel, se pare că după Matei, Maria și Iosif au trăit inițial în Betleem, dar s-au mutat la Nazaret când Iisus era mic.
Acum să revenim, de dragul analizei noastre comparate, la Evanghelia după Luca. Dacă rămânem la ideea de bază, Luca ne transmite aproape un mesaj similiar: Iisus se naște în Betleem, însă crește în Nazaret. Însă versiunea acestuia este cu totul diferită de cea a lui Matei. De data aceasta, Iosif își ia logodnica din orașul natal Nazaret la Betleem pentru recensământul general comandat de Cezar Augustus, în timp ce Quirinius era guvernator al Siriei (2, 1-5). Maria naște în acest timp. După o lună (cf. Luca 2, 22-39 în concordanță cu Levitic 12,4-6), familia se întoarce în orașul natal Nazaret, unde Isus avea să crească mare (cf. Luca 2, 39-40). După cum vă puteți imagina, întoarcerea familiei după relatarea lui Luca nu pare să mai permită vizita magilor în Betleem după mai bine de un an și ceva, având în vedere că se aflau în Egipt.
Desigur că este posibilă reconcilierea celor două narațiuni, asta dacă aveți de gând să lucrați din greu în acest sens. Nu am de gând acum să încerc să dovedesc că Matei și Luca se contrazic reciproc. Aceasta este o decizie pe care va trebui să o faceți pe baza comparațiilor făcute pe cont propriu după textul celor doi evangheliști. Punctul meu de vedere este pur și simplu faptul că cele două povestiri sunt destul de diferite una de alta. Și cel mai interesant, diferențele sunt subliniate tocmai de generalitatea similitudinilor. Ambii autori indică faptul că Iisus s-a născut în Betleem, dar crescut în Nazaret, chiar dacă acest lucru se întâmplă în moduri total diferit în cele două relatări.

traducere și adaptare după: Jesus’ Birth: Some Comparisons de Bart Ehrman