Faptul că Iisus din Nazaret nu are cum să se tragă din Duhul Sfânt este mai mult decât clar. Fantomele sau duhurile nu pot lăsă femei însărcinate sau da naștere la copii. Cel mult poți crede în ele. Profeția ”îngerului” este pur și simplu ridicolă:

Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea Sfântul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu. (Luca 1,35)

Cine crede așa ceva, cu siguranță nu a fost luminat de Duhul Sfânt, ci probabil a fost băgat în ceață de către acesta. Asta ar putea să însemne că Dumnezeu, Iahve, s-a amestecat în căsătoria celor doi și a violat-o pe Maria, pe care a pătrunsă prin organul său ”Duhul Sfânt”, fără consimțământul acesteia și așa a lăsat-o însărcinată. ”Dumnezeu” pur și simplu le-a pus un copil ca un ou de cuc în cuibul familiei. Dacă e să ne gândim că mulți creștini fundamentaliști cred așa ceva, nu ar trebui să ne mire faptul că mulți cred astfel de vrăjeli și sunt convinși că Dumnezeu este în stare de astfel de măgării și fapte imorale, fapt pe care ăștia î-l mai și sărbătoresc de Crăciun ca fiind ”vestea cea bună”.

O astfel de naștere ”divină” nu avea cum să se petreacă, căci altfel Iisus ar fi fost o clonă a Mariei. Asta ar fi însemnat să arate ca Maria și să fie de sex feminin. Avem însă de-a face, după mărturia Bibliei, cu o mamă surogat. În lumea noastră modernă este nevoie de consimțământul mamei purtătoare.

Majoritatea bisericilor și cultelor creștine interzic o astfel de metodă cu scopul de a da naștere unui copil care va fi crescut de altă familie. Dacă un doctor inseminează o femeie fără voia sa, are șanse mari să își piardă titlul de doctor și să ajungă la pușcărie. Toată povestea din jurul nașterii lui Iisus este o acțiune criminală, care o are drept victimă pe Maria. Prin inseminare, Maria nu doar că și-a pierdut onoarea, ci a fost umilită, deoarece Dumnezeu s-a folosit de ea pentru scopurile sale. Maria pur și simplu a fost pusă în mare pericol de planul divin: pentru fapta sa, Biblia prevede pedeapsa cu moartea sau cel puțin moartea socială.

Un Dumnezeu cu scaun la cap s-ar fi făcut om, ar fi cucerit-o pe Maria și i-ar fi cerut mâna. Apoi, înainte de căsătorie i-ar fi spus că el nu vrea să o lase însărcinată, și că de așa ceva se va ocupa Duhul Sfânt. Dumnezeu ar mai fi informat-o că el avea să-l omoare în chinuri pe fiul ce va avea să se nască, când va ajunge la 33 de ani. Însă nu prea cred că are rost să ridicăm astfel de așteptări de la dumnezeul biblic.

Pentru a justifica și a distrage atenția spre altceva, doi evangheliști, Luca și Matei, s-au gândit să ne amețească cu niște genealogii. Interesant însă că ambele genealogii sunt false și total diferite. Iisus putea să aibă cel mult una dintre ele. Cel puțin una dintre ele este greșită. Cel mai probabil amândouă sunt greșite.

Luca o lasă pe Maria să spună: ”Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?” Fără un bărbat nu poți avea vreun drept la moștenire. La ce ne folosește o genealogie a lui Iosif când acesta nu este tatăl de sânge al lui Iisus? Este absolut demn de basme să scornești, pentru un tâmplar dintr-un sat uitat, o astfel de genealogie. Evanghelistul Luca ajunge la 77 de generații. Matei îl introduce în genealogie și pe regele Solomon. Un rege de basm (neistoric!) cu mii de femei și cu un templu aurit care nu a existat niciodată. Registrul genealogiilor ne demonstrează doar că este fals și scornit cu un singur scop: pentru a ascunde faptul că Maria a născut un copil în afara căsătoriei, un copil din flori.

Marcu și Ioan

Evangheliștii Marcu și Ioan nu s-au mai obosit să scrie despre asta. Probabil că aveau așteptări mai mari de la adepții lor și nu doreau să se facă de râs. Așa că au decis să nu spună nimic despre nașterea lui Iisus. În Evanghelia după Nicodim aflăm despre 12 martori care îi dau mărturie lui Irod despre originea legală a lui Iisus. Așa ceva nu s-ar documenta dacă nu ar fi existat dubii reale ale originii ”sănătoase” a lui Iisus.

Dacă ar fi fost copil nelegitim (copil din flori), Isus nu ar fi avut voie să intre în templu, ceea ce însă s-a întâmplat. Poate că cei doi evangheliști au scris cu intenție mai multe contradicții pentru a arăta că Iisus avea multe chestii neelucidate, pline de mister. Este greu de crezut că evangheliștii erau atât de naivi să creadă basmele pe care le-au scris. Poate că aceștia au vrut doar să ducă de nas câțiva oameni simpli și să avertizeze pe romani să nu cumva să ajungă să creadă în astfel de aberații. Evangheliile nu au fost scrise pentru oameni inteligenți, logici sau oameni cu scaun la cap. Chiar și așa, sunt foarte mulți oameni care au căzut în capcana lor.

Niciun evanghelist nu l-a cunoscut personal pe Iisus. Isus, și apostolii săi, vorbeau aramaică cu dialect de Galilea, iar Evangheliile erau scris în limba greacă. Evangheliștii stăteau în fața unei dileme: ce să scrie, ce să lase afară și ce să înflorească. Ce povești nemuritoare sunt potrivite pentru acest text? Ce povești să inventeze ca să acopere golurile din viața lui Iisus? Ce așteptări are publicul? O bună parte din relatările despre Iisus și ucenicii săi erau cam penibile și trebuiau cumva retușate. Până la urmă nu există nicio mărturie oculară, ci doar niște relatări despre Iisus și câteva propoziții spuse de acesta, condimentate frumos cu o mulțime de alte basme.

Luca

Luca se folosește de o naștere ca-n basme pentru Iisus: îngeri, Steaua de la Betleem, cei trei magi, uciderea pruncilor de Irod, genealogia regelui David si nașterea din preacurata Maria. Toate niște scroneli. Înțelegem destul de repede de ce Luca a trebuit să se folosească de astfel de povestiri ca să înfrumusețească viața lui Iisus. Doar astfel puteau fi împlinite profețiile din Noul Testament. Interesant că zeul Mitra, zeu, născut pe 25 decembrie are o poveste asemănătoare: la nașterea sa apare steaua și cei trei magi. La Mitra magii erau trei preoți persani ai religiei din jurul său. Probabil că avem aici de-a face cu o traducere greșită și așa a ajuns Luca din magi să facă trei regi.

Puțină exegeză biblică

Din cauză zămizlirii cu pată Iisus este adesea înjurat prin cuvântul ”bastard”, ”fiu de curvă”, “copil din flori”, etc. Prin această Iisus era marcat pe veci în societatea iudaică (Deuteronom 23,2):

Cel născut din curvie să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecelea neam al lui să nu intre în adunarea Domnului.

Un copil din flori era condamnat până într-a zecea generație: nu avea voie să să căsătorească cu vreo evreică și nici nu putea deveni membru al comunității evreiești. Acesta avea voie să se căsătorească doar cu o sclavă liberă, vreo migrantă, o prostituată sau o femeie care s-a născut tot din adulter. Poate că tocmai de aceea Iisus nu a fost niciodată căsătorit. Era imposibil să o faci pe rabinul, având la dreapta ta o soție care înainte a fost sclavă, prostituată sau născută din adulter. Cu o astfel de femeie și-ar fi stricat imediat reputația.

Având în vedere că Iisus știa foarte bine toate acestea, nu a avut cum să găsească vreo femeie ”normală”. Dacă ar fi fost impocrit și ar fi încercat să evite legea, cine știe unde ajungea. Să nu uităm că Iisus era foarte credincios. Era ”nebun” după Dumnezeu și credință. Legile iudaice cu privire la rasă, religie și comportamentul în societate erau foarte stricte. Erau cu siguranță mult mai stricte decât legile date de Hitler. Să ne amintim ce îi spun farizeii lui Iisus în templu (Ioan 8, 41):

Noi nu suntem copii născuţi din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.

Se pare că originea lui Iisus era binecunoscută în scena publică. Probabil de aceea i se reproșează atât de des faptul că este copil din flori. În mediul evreu riscai 39 de lovituri cu biciul dacă jigneai pe cineva făcându-l bastard fără dovezi. De aceea probabil că nu s-a încumetat nimeni să o spună deschis, ci doar printre dinți, ca în capitolul 8 din Evanghelia după Ioan. Maria nu a fost prima femeia care, înainte de nașterea copilului, s-a măritat repede, pentru ca feciorul să devină legitim și nepătat. Iosif sigur a avut ceva în cap căsătorindu-se cu Maria. Maria nu era orice sărăntoacă (Luca 1,56):

Maria a rămas împreună cu Elisabeta cam trei luni. Apoi s-a întors acasă.

Lumea în care trăia Iisus era una mică și se bârfea mult. Evangheliile încearcă să acopere multe chestii din viața acestuia. Până la un punct e ușor de înțeles de ce: nicăieri în Biblie nu ni se vorbește despre un copil din flori care să devină Mesia și rege uns. Un copil din flori nici măcar nu putea deveni membru al comunității. Nici măcar în templu nu avea voie să intre. Poate că acesta a fost motivul pentru care Iisus și-a ieșit din fire cu bișnițarii din templu și a luat-o razna: cum să nu aibă el voie în templu, iar escrocii își pot face afacerile în liniște?

Ni se spune că Iosif, soțul Mariei, nu era tatăl lui Iisus. Matei ne povestește că Iosif ar fi vrut să se desparte de Maria, și asta deja înaintea căsătoriei, pentru că Maria aștepta un copil care nu era al său (Matei 1,18-19):

Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns.

Iosif avea de gând să îi dea papucii Mariei. Asta înseamnă că el avea de gând să se despartă de ea după legea mozaică. În orice caz, Iosif s-a răzgândit și a trăit fără fărâmă de contact sexul alături de Maria. Cel puțin așa vrea Matei să credem. Interesant însă că nu se vorbește despre ”Iisus, fiul lui Iosif”, ci ”Fiul Mariei”. Doar copiii ilegitimi purtau numele mamei (Matei 13,55):

Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sunt ei fraţii Lui?

Maria a avut cinci fii, iar probabil tot la fel de multe fiice, cel puțin însă două. Ca să ajungi la atâția copii trebuia să începi devreme viața sexuală. Asta înseamnă că era activă d.p.d.v. sexual. Filosoful Celsus relatează, la fel ca Talmudul, că Iisus ar fi fost fiul lui Pandera. Aceasta ar însemna că Iisus ar fi avut ceva sânger roman în vene. Alte surse iudaice îl jignește pe Iisus ca fiind drept un fiu de curvă. Este posibil ca Maria să fi fost una dintre victimele ocupației romane. Însă ar fi riscat și pedeapsa cu moartea, dacă se afla că a rămas însărcinată, nefiind căsătorită.

Nu știm dacă Maria a fost o fată naivă, care să se fi îndrăgostit de vreun soldat roman și apoi lăsată cu ochii-n soare. Orice ipoteză în direcția aceasta pare plauzibilă. Sunt multe căi spre a ajunge însărcinată. Termenul de ”curvă”, în cazul ocupației străine, nu este un cuvânt mult prea greu. Știm din istorie că așa ceva era la ordinea zilei.

Poate că Maria a păstrat secret identitatea tatălui lui Iisus. Sau poate că l-a prostit pe Iisus spunându-i că tatăl său este cel de sus. Însă probabil că într-o astfel de situație a aflat de la Iosif adevărul gol-goluț, adevăr care l-a șocat în credința sa. Până la urmă, dacă Iosif era fundamentalist în credința sa, Iisus nici nu mai apuca lumina zilei: avea să fi fost omorât cu pietre, odată cu Maria. Așa că Iisus trebuie să-i fie recunoscător lui Iosif că trăiește. Cine știe cum a fost cu adevărat? Nimeni. Multe chestii de mai sus sunt speculații.

Poate că Iisus a început să-și pună singur întrebări despre identitatea sa și poate că a crezut pentru un moment că ceva nu este în ordine cu nașterea sa. Sigur și-a dat seama că ceva nu este atât de clar în viața sa. Dacă citim printre rânduri ce scriu evangheliștii, vedem că Iisus nu prea are o relație strălucită cu mama sa sau cu fratii si surorile sale (ajunge să citiți despre familia lui Iisus în Mt. 15, 55-56; In. 2, 12; 7, 3, 10; Mc. 3, 31-35; 6, 3). De unde atâta indiferență pentru familia sa? Poate că prin acel șoc a început Iisus să-l numească pe Dumnezeu ”tată”. Până și simpatia pentru romani ar putea să indice faptul că teoria despre Pandera poate fi adevărată. Interesant este și felul în care Iisus se apără în Evanghelia după Toma în Versetul 105:

Isus spuse: cine își cunoaște tatăl și mama, poate fi numit fiul curvei?

Pentru că nu-și cunoștea tatăl adevărat, evreii îl înjurau pe Iisus folosind cuvântul ”copil din flori”. Până la urmă nu este atât de relevant cine a fost tatăl lui Iisus. Asta nu schimbă prea mult felul în care a fost Iisus și dacă acesta a fost un om bun în esența sa. Însă faptul că s-au scornit atâtea minciuni pe seama sa, ar trebui să ne pună pe gânduri cu privire la scopul  urmărit de cei care au făcut din soarta sa un motiv pentru nașterea unei credințe. Acum suntem liberi să credem ce vrem: putem crede că Iisus a fost Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului, fiul nelegitim sau, după legile biblice, un simplu bastard/copil din flori. Voi ce variantă alegeți?