de Patru Bogdan

Emanciparea, ca proces uman, apoi social, e o ascuțire a obiectivității ca busolă morală, dar și ca mijloc de sondare a realității, bazându-se pe stabilirea unor valori umane universal valabile ca fundament pentru societatea curentă. Procesul, în sine, a fost, însă, unul controversat, coexistând cu barbarismul o mare parte din istorie și continuă încă și astăzi, când gândirea needucată susține valori primitive, irelevante în societatea modernă.

Fereastra Overton e o teorie socială propusă de Joseph P. Overton, care susține că orice idee, în relație cu acceptarea socială, se găsește înscrisă într-o fereastră a oportunităților, după cum urmează.

Inacceptabil

Radical

Acceptabil

Rațional

Popular

Politică

Din perspectiva asta se abordează problema canibalismului ca idee ascendentă pe scara propusă, de la inacceptabil la politic, prin manipularea concepției sociale. Experimentul ideologic e menit să arate că orice idee, oricât de absurdă, poate fi scoasă din domeniul tabuului și vârâtă cu forța în parametrii morali. Acceptată, deci, de societate, ca având valoare morală.

Să analizăm, însă, particularitățile moralității. Moralitatea, simțul etic, propune rațiunea în relațiile interumane și impune o conduită socială, vizând dreptul la viață,  libertate și fericire al individului. Actul moral e acela care nu atacă voința celui pe care îl vizează, atâta vreme cât voința acestuia nu definește acte imorale. Atfel spus, morala se aplică doar obiectiv, bazându-se pe natura intrinsecă a omului, ca specie, și nu a individului, în particular.

Canibalismul e o practică socială arhaică, deși exemple de canibalism social mai sunt încă întâlnite la diverse triburi, care are 3 principale motivații:

• credințele religioase (practicanții consideră că mâncatul dușmanului îi permite asimilarea spiritului și atributelor acestuia)
• supraviețuirea (nu apare din considerente sociale, ci strict în cazuri izolate istoric, când foamea acută provoacă actul canibalic ca alternativă a morții)
• crima (practicat de bolnavii psihic)

 

Prima și a treia motivație provoacă revoltă prin inacceptarea morală a actului în sine. Ce valori morale contrazice, însă, al doilea punct?  În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prizonierii deportați de Stalin în lagărele din Uzbekistan au început să practice canibalismul în urma unei legi care le limita aportul caloric din alimentație la 183 de calorii pe zi. Ca urmare a acestui fapt, s-a instituit un batalion special, instruit să îi vâneze pe canibali noaptea și să îi omoare cu răngi, special destinate acestui scop. Cine practica actul moral în această situație? Care e motivul pentru care manifestăm milă în fața unui act presupus imoral, care conține aceleași imagini dure ale consumului unei ființe umane de către o altă ființă umană? Motivul e simplu de dedus, dar dificil de acceptat: canibalismul nu are valoare morală, chiar prin prisma faptului că implicațiile sale sunt relative. Canibalismul din considerente religioase poate fi educat, ceea ce îl face imoral, cel ca act criminal-psihotic, nu e imoral, pentru că persoana e lipsită de judecată, iar ultimul nu e imoral, pentru că e produsul disperării animalice, iar raționamentul cedează în favoarea supraviețuirii. Nici chiar uciderea unui om pentru consum nu e imorală, în cazul în care subiectul încearcă să își prezerve propria existență. Aceiași prizonieri canibali se ucideau între ei pentru a-și procura necesarul de hrană, context care nu acceptă nici un fel de implicație etică, pentru că etica nu se poate aplica situațiilor-limită. Moralitatea, așa cum am stabilit, derivă din adevăruri universale și e un adevăr universal că omul își protejează viața proprie prin orice mijloc necesar, așa cum e tot un adevăr universal că instinctul matern va acționa întotdeauna în favoarea progeniturii, chiar dacă,  în proces, mama își va sacrifica propria viață. Același raționament e valabil și în cazul crimei din legitimă apărare când, deși rezultatul e uciderea unui om, motivațiile protejării propriei vieți scot actul de sub incidența morală.

Fereastra Overton nu poate considera, deci, canibalismul ca exemplu de studiu, dintr-un simplu motiv: actul canibal acceptat ca practică socială e profund imoral, pentru că sugerează canibalismul ca alternativă la alte metode de hrană. Motivul pentru care Fereastra Overton dă greș în a fi relevantă e acela că dezinformează percepția publică prin omiterea unui element crucial în sistem: moralitatea. Astfel, aceeași scară de apreciere socială ar trebui să arate astfel:

Inacceptabil / acceptabil moral

Radical

Acceptabil

Rațional

Popular

Politică

O idee care se încadrează la “inacceptabil moral” nu are cum să mai treacă la următorul punct, pentru că se opune valorilor umane așa cum le definește moralitatea. Homosexualitatea nu a fost niciodată inacceptabilă moral, pentru că societatea care o repugna nu avea o înțelegere a eticului și a ceea ce ar trebui să susțină. Homosexualitatea e un tabu acceptabil moral care a trecut prin toate fazele descrise mai sus și care, astăzi, se apropie de acceptarea la nivel de politică. Există o paralelă, în cadrul aceleiași ideologii, care suprapune ideile de homosexualitate și pedofilie. Pe actuala scară a oportunităților, nu există distincție între cele două, pe cea de-a doua , pe care am propus-o, pedofilia se încadrează la “inacceptabil moral”, din motive destul de evidente. Fereastra Overton e, tocmai din acest motiv, o teorie incompletă și manipulativă, alterând principiile valorice umane, bazată pe faptul că moralitatea e complet subiectivă și că percepția asupra eticului poate fi alterată printr-un simplu model sofist.

Poate vă interesează și…